luni, 12 noiembrie 2012

Esti incordat, esti candidat!

Ce insusiri trebuie sa ai pentru a fi candidat in Romania?

Candidatii spun una, vorbesc despre competitia de proiecte, recomandari profesionale, experienta etc. Eu vad altceva! Poate am nevoie de ochelari, dar nu vad nicio competitie de proiecte sau programe. Vad niste oameni incordati in norme, pe care nu stiu cine le-a stabilit. Candidatul nostru vorbeste codat, bate campii cu gratie, iar cand este in fata unor ocazii istorice de a tacea, vorbeste. Ma oripileaza in mod egal limbajul lor de lemn, mimica incordata, gestica stupida care nu ii ajuta in transmiterea unui mesaj, ba din contra ii dezavantajeaza. Candidati care vorbesc, dar nu transmit. Si as putea pune cu copy/paste cateva discursuri pe care le inteleg doar ei. Cand apar la televizor se concentreaza atat de tare pe aparitia in sine, incat uita ca trebuie sa fie comunicatorii propriilor idei. De fapt, uita, in general, de oameni. Acasa, oameni precum parintii sau bunicii mei, asteapta sa afle cu ce va fi viata lor mai usoara, dar nu aud decat despre ce au facut ei (politicienii) in viata lor si cam ce nu merge bine (din punctul lor de vedere).
Ei bine, campania electorala este, la baza, publicitate curata. In publicitate, scheletul de promovare are la baza efectul pe care produsul il are in viata cumparatorului. Spre exemplu, avem de promovat un pix, aici nu vorbim in zoom despre culoare, material sau aspect, ci vorbim despre materialul din care este produs prin prisma efectului (pixul este dintr-un material pe care mana nu-ti transpira , varful care aluneca pe orice tip de hartie, forma care iti permite sa-l asezi oriunde etc) Practic, oamenii cumpara ceea ce le usureaza viata, nu ceea ce au izbutit producatorii sa scoata pe piata.
O paranteza cam mare, dar o idee simpla. In campanie nu-mi doresc sa vad ce minunat se crede candidatul, ci ce poate face el pentru mine, dar la concret. Vreau sa vad proiecte de legi eligibile, vreau sa vad ca si ei stiu ca in Parlament se fac legi, nu se schimba destine prin bataie din palme. Ii aud vorbind despre saracie, dar nu vad schite de proiecte legislative care sa vina in sprijinul asistentei sociale, ii vad vorbind despre coruptie, dar nu aud care este antidotul(tot sub forma de lege) s.a.m.d.
In plus, nu apuc sa vad omul din spatele candidatului, pe cel care are viziune, care vede oameni cu nevoi in spatele electoratului, care sa traiasca pe aceeasi lume cu noi si care sa nu ne mai subestimeze. Au toti pagini de Facebook, dar jumatate nu stiu sa o acceseze. Stiu toti despre neajunsuri, dar mai mult de jumatate nu stiu cat costa un bilet de autobuz (nici eu nu stiu, dar nici nu candidez).
As vrea, fara sa par nebuna, sa vad candidati liberi in exprimare, care sa puncteze la concret solutii, care sa transmita mesaje, care sa nu-mi fure votul si care sa faca parte din realitatea mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu